Cred că am uitat ceva... - review

Și daaa! Am uitat de tine, măi blogule!

Îmi pare rău că n-am mai scris cine știe ce, dar îmi asum toată vina! Și evitând să mă plâng (și nu reușesc asta, serios!) nu mai am timp...de nimic!

N-am mai reușit să scriu nimic pentru că lunile aprilie-mai au reprezentat cele mai ”hot months” din 2016. Sper să și trec repede, am nevoie de un concediu (și o să îl am, sigur...).

Ce am mai făcut? Păăăi....am tot sperat la noutăți, nu că n-ar veni ”gârlă”, și nu mai fac față (:)) ), dar dictonul ai grijă ce îți dorești s-ar putea să dea rezultate. 

Parohie, facultate, ANCORA, pe aici ne învârtim. Cel puțin, nu mă plâng că stau degeaba, așadar, să vă povestesc despre:

1. Vacanța de Paști

A fost cea mai activă perioadă am mea, jur, cel puțin, nu am 24 de ore adunate acasă (cu excepția orelor de somn, și da...și ală puțin). Cel puțin de la sâmbăta lui Lazăr până în Duminica Tomii, Flavius și-a făcut un pat, sub scările de la cor (săvineștenii știu) la biserică! (Doamne, asta îmi mai lipsea). Am luat contact cu dragii de ei, credincioși, ce au venit zi de zi și au stat în colțișorul acela rece, așteptând Învierea....care a și venit! Bucuria mea s-a revărsat odată cu miezul nopții, când, din spatele părintelui, cântam Învierea Ta Hristoase. Iar....adunându-ne cu toții, ca o familie, am petrecut două săptămâni pline de taine, denii, una bucată botez, vreo 5-6 parastase și ce servicii am mai prins pe ici, colea.

2. Facultate

Cred că am uitat ceva...da, facultatea! :)) Nici nu îmi venea să cred, a trebuit să ajung și aici, și când vreau să spun ”aici”, mă refeream la sesiune. Încă nu a început și am vreo două examene miercuri, o lucrare de seminar nepredată (încă, acuma o trimit, șșșșt!) și o droaie de treburi electrocasnice de făcut, cel puțin, cam așa arată în capul meu. Trebuie să mă pun cu burta aia mare pe studiile de specialitate (în termeni populari, carte) și să citesc, nu de alta, că mi-ar plăcea să rămân în Iași la vară, dar mai vreau o tabără (pentru amatori, am să mai vin în tabere - nu vă ambalați prea tare - wow, a rimat). Deci, rugați-vă pentru notele mele de trecere, și vă promit că vin cu jocuri noi, cei de la Sfântul Nicolae le știu din Făurar, deci, un review?

3. ANCORA

Da, vă pot spune că abia aștept să îmi văd visul și să am primul meu festival concurs de scurtmetraje. Încă nu s-a încheiat competiția, dar aș vrea să le mulțumesc de acum celor ce m-au sprijinit în proiect, George și Iustin. Pentru ceilalți promit că am să îi pomenesc pe parcurs. Pe blog. Special pentru #ANCORA. 

Festivalul reprezintă pentru mine un trandafir, plin de țepi, dar atunci când am să ajung la floare, nu vreau să mă mai dezlipesc de concurs, sincer. E prea fain! O să vă povestesc mai multe după ce se încheie festivalul, stand by.

Promit că o să mai revin cu ceva surprize (plăcute, măcar) și vă îmbrățișez pe toți! Mi-a fost dor de voi, serios! Promit că nu am să mai folosesc ca titlu ”cred că am uitat ceva...” See ya!